Sunday, May 29, 2011
Cireşe din copacul popii
Cine spune că publicitatea stradală e demodată, că numai poveştile ne mai atrag şi ne suscită interesul asupra unui produs? Cine spune că numai buzele senzuale ne atrag să cumpărăm o ciocolată, o fustă scurtă să visăm la o bere, un trup bine sculptat să ne gândim la o maşină??? Publicitatea stradală m-a învăţat astăzi că efectul este mult mai „de impact” ... Dis de dimineaţă (adică la 11) am fost la piaţă ca o gospodină desăvârşită ce sunt să îmi umplu traista cu salate şi verdeţuri pentru toată săptămâna. Între timp mi-am întins ochii la flori, la ţărani, la preţuri, la copaci ... un fel de gură-cască aşa cum ştiu eu cel mai bine să fiu ... Şi tot plimbându-mă de la o tarabă la alta am auzit strigând: „cireşe de la Holboca, cireşe de la părintele de la Holboca!!!!, cele mai bune cireşe, cumpăraţi!!!!! Cireşe româneşti!!!”. Ei da,aţi ghicit! m-am dus şi eu atrasă fiind de reclama vocală pe care o făcea comerciantul. Cum să ratez o aşa ofertă specială: cireşele erau de la Holboca, dar nu oricum, erau de la părintele de la Holboca...Trebuie să recunosc că nea comerciantul avea clintelă şi el era vesel şi încrezător că avea produsul cel mai bun din toată piaţa. Tot amalgamul acesta de trăiri m-au făcut să îndrăznesc să poftesc la prea brenduitele cireşe simţindu-mă ca un cumpărător sedus şi trecut din etapa LIKE în etapa DO. Totuşi nu m-am abţinut să nu întreb dacă părintele ştie că cireşele sunt luate „din grădina bisericii”, cum se lăuda negustorul ... Şi am aflat!! Nu numai că ştia dar el (preotul) le trimisese spre comercializare. Fâşneţ popa! şi pus pe afaceri cu bunul natural dat de la Dumnezeu... Tind totuşi să cred că banii câştigaţi din vânzarea cireşelor (pentru care nu faci nimic, le primeşti în copac fără ca măcar să uzi niţel acel pom!) vor ajunge în buzunarele celor săraci ca o donaţie de anvergură pe care preotul o va face spre mântuire ... departe de mine gândul că acei bani ar putea fi utilizaţi în folosul personal pentru satisfacerea nevoilor omeneco-preoţesti! Foarte departe...
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment